Interactiunea virusurilor respiratorii cu microbiomul respirator si intestinal

Alte tipuri de virusuri, în special cele care pătrund pe căile respiratorii (cum ar fi virusurile gripale, virusul sincițial respirator - RSV, sau SARS-CoV-2), interacționează cu microbiomul respirator și intestinal printr-o comunicare bidirecțională complexă, cunoscută sub numele de axa intestin-plămân (gut-lung axis). 

Interacțiunea cu Microbiomul Respirator

• Perturbarea ECHILIBRULUI LOCAL: Infecțiile virale respiratorii deteriorează bariera mucoasei respiratorii și inhibă mecanismele normale de curățare, modificând condițiile de creștere pentru bacteriile rezidente.
• Creșterea Patogenilor: Aceasta duce adesea la o creștere a bacteriilor potențial patogene (de exemplu, Streptococcus, Haemophilus, Staphylococcus) și o scădere a diversității bacteriene generale.
• Risc de Suprainfecții: Modificarea microbiomului respirator crește susceptibilitatea gazdei la infecții bacteriene secundare (pneumonii bacteriene), care pot agrava boala inițială. 

Interacțiunea cu Microbiomul Intestinal

Deși virusul infectează plămânii, nu intestinul, există o influență sistemică majoră asupra microbiomului intestinal:

• Axa Intestin-Plămân (Gut-Lung Axis): Plămânii și intestinul comunică prin sistemul imunitar și prin intermediul unor semnale circulatorii. Inflamația din plămâni (eliberarea de citokine, cum ar fi interferonul-gamma) poate trimite semnale inflamatorii în intestin, perturbând compoziția microbiană de acolo (disbioză).
• Modificări în Compoziție: Infecțiile respiratorii virale pot duce la modificări în compoziția microbiomului intestinal, observându-se adesea o creștere a unor bacterii precum Bacteroidetes și o scădere a Firmicutes.
• Simptome Gastrointestinale: Această disbioză intestinală poate fi asociată cu simptome gastrointestinale observate în timpul infecțiilor respiratorii, cum ar fi diareea sau vărsăturile, care apar la 4-25% din cazuri în funcție de virus.
• Influență Bidirecțională: Microbiomul intestinal sănătos poate, la rândul său, să protejeze împotriva infecțiilor virale respiratorii prin producerea de metaboliți benefici (de ex., acetat), care modulează răspunsul imun pulmonar. 

Pe scurt:

Virusurile respiratorii nu acționează direct asupra bacteriilor intestinale, ci declanșează un răspuns inflamator sistemic care perturbă ambele microbiomuri. În plus, modificările de apetit și dietă din timpul bolii contribuie, de asemenea, la dezechilibrul intestinal.